Corectitudine şi greşeală în presa scrisă şi audio-video
Prin prezentele radiografii ale limbajului jurnalistic ca reflectare complexă a discursului public, în condiţiile unor bizare bulversări culturale strict contemporane, analizăm câteva categorii de fapte deviante, cauzate de trăsături ale unui jurnalism şi, în egală măsură ale unui mediu politic-social în schimbare, ale căror raporturi cu publicul-ţintă sunt, adesea, măcar confuze.
Dacă, după cum vom vedea, jurnaliştii se recuză frecvent de la contacte mai intime cu germana, în ceea ce priveşte engleza stăm mai bine: citind(la TVR1) titlul articolului dintr-un ziar ce utiliza metafora confruntării dintre David şi Goliat, lectorul comentator a întors-o subtil pe englezeşte, astfel că numele regelui evreu a sunat "Deivid", iar un comentator tv de dimineaţă al presei(Antena1) sub presiunea transatlantică, citeşte "si-ai-e" sigla SIE, deviaţie bi-corectată: "sie", respectiv "si-e", justificându-se: "e de la noi", adică, probabil, nu e CIA.
S-a întâmplat ca, în luna mai, să ne viziteze Gunter Verheugen, comisar european pentru extinderea UE, "ghiuntă(r) forhaigăn" este transcrierea fonetică pentru o pronunţie aproximativă, dar recognoscibilă chiar pentru purtătorul acestui nume, fapt mai puţin probabil când, însă, este "românizat" de un consilier al Guvernului("verhaighen";TVR1) sau de un "profesionist" de la PRO TV: "gunter verhaigăn".
De multe ori putem urmări şi simple "bâlbe" ale... profesioniştilor: "rezultatele nu au suferit semnificări modificative"(TVR1), "vor fi treizeci şi doi de grade" (Carmen Gheorghiţă, TVR1); " la Băile Felix apa rece şi cea caldă curg la robinete numai câteva ore pe zi "(Adriana Murariu, PRO TV), "s-a constatat fie că suferă de tasarea coloanei vertebrale, fie că are probleme la coloana vertebrală "(Antena1/TVR1).
Dacă, după cum vom vedea, jurnaliştii se recuză frecvent de la contacte mai intime cu germana, în ceea ce priveşte engleza stăm mai bine: citind(la TVR1) titlul articolului dintr-un ziar ce utiliza metafora confruntării dintre David şi Goliat, lectorul comentator a întors-o subtil pe englezeşte, astfel că numele regelui evreu a sunat "Deivid", iar un comentator tv de dimineaţă al presei(Antena1) sub presiunea transatlantică, citeşte "si-ai-e" sigla SIE, deviaţie bi-corectată: "sie", respectiv "si-e", justificându-se: "e de la noi", adică, probabil, nu e CIA.
S-a întâmplat ca, în luna mai, să ne viziteze Gunter Verheugen, comisar european pentru extinderea UE, "ghiuntă(r) forhaigăn" este transcrierea fonetică pentru o pronunţie aproximativă, dar recognoscibilă chiar pentru purtătorul acestui nume, fapt mai puţin probabil când, însă, este "românizat" de un consilier al Guvernului("verhaighen";TVR1) sau de un "profesionist" de la PRO TV: "gunter verhaigăn".
De multe ori putem urmări şi simple "bâlbe" ale... profesioniştilor: "rezultatele nu au suferit semnificări modificative"(TVR1), "vor fi treizeci şi doi de grade" (Carmen Gheorghiţă, TVR1); " la Băile Felix apa rece şi cea caldă curg la robinete numai câteva ore pe zi "(Adriana Murariu, PRO TV), "s-a constatat fie că suferă de tasarea coloanei vertebrale, fie că are probleme la coloana vertebrală "(Antena1/TVR1).
Deseori chiar şi medicii fac greşeli de exprimare: "moartea a intervenit prin comprimarea craniului"(PRO TV), la un spital din Timişoara, o doctoriţă enunţă, mai întâi, diagnosticul în termeni de specialitate: "fractură la baza craniului cu otoragie", dar, imediat cu un ton uşor scăzut "traduce" ultimul termen: îi curge puţin sânge pe ureche (TVR1) şi la Rrevista medicală radio, vorbind despre efectul expunerii prelungite la soare, un medic(Constantin Dinu) preciza, la un moment dat, faptul că prin "colaps caloric" trebuie să înţelegem leşinul în termeni populari(Radio România Cultural).
Aceste greşeli sunt o mică parte din toate greşelile pe care din păcate le auzim în fiecare zi. După părerea mea ar trebui să luăm DOOM-ul în braţe şi să învăţăm să ne controlăm atunci când vorbim pentru a nu mai comite atâtea greşeli de exprimare.
